Comuna Bratca este organizată în şase sate Bratca, Beznea, Valea Crişului, Lorău, Ponoară, Damiş, conform împărţirii administrative din 1968. Satele Bratca, Beznea, Lorău sunt mai compacte în timp ce Valea Crişului, Damiş şi Ponoară sunt mai dispersate. Distanţele cele mai mari faţă de localitatea de reşedinţă le au satele Damiş 12 km, Ponoară 8 km.Centrul administrativ al comunei este în satul Bratca. Aici se află sediul Primăriei, Poliţia, Liceul Teoretic, Spitalul, Dispensarul veterinar, Oficiul Poştal, Formaţia de Pompieri etc.Gospodăriile sunt apropiate dar separate prin grădini care se extind şi în spatele caselor, sau prin alte terenuri agricole. Casele sunt aşezate pe uliţe cu desfăşurare neregulată, care converg spre o stradă principală de regulă cu drum pietruit.
Majoritatea locuinţelor sunt din cărămidă, o mică parte, cele mai vechi sunt din lemn sau cărămidă nearsă (cârpici). Preţul caselor variază de la 1.000 € la 50.000 € în funcţie nr. de camere, de dotări, de locaţie etc.Marea majoritate, peste 95% din locuinţe beneficiază de curent electric.Comuna Bratca este situată în partea estică a judeţului Bihor, la 55 km distanţă de municipiul Oradea şi la 35 km distanţă de Aleşd;
Suprafaţa: 13400 ha;
Comuna Bratca şi satele ei sunt atestate documentar în perioada feudalismului mijlociu, respectiv sec. XII-XV d.Hr. Au fost în general aşezări de locuitori liberi, români aşezaţi pe domeniile regilor Ungariei, având unele privilegii legate de acest statut. În vecinătatea comunei Bratca se întinde masivul Pădurea Craiului care îşi trage numele tocmai de la statutul regesc al locului. Există atestări documentare care certifică şi existenţa unor mici nobili români, cnezi şi voievozi în satele Beznea, şi Valea Neagră (Valea Crişului), care au ţinut de cnejii români din Cetea şi Valea Mare de Criş (comuna Borod).
Mai târziu în sec. XVI-XVII acestea au aparţinut domeniului de Şinteu, fiind vremelnic arondat drept refugiu unor foşti domnitori moldoveni sau munteni ca Gheorghe Ştefan şi Ştefan Cantacuzino.
Denumirea satului Bratca este probabil de origine slavă veche şi provine de la cuvântul slavon “fraţi”.
Beznea (denumit în regimul comunist Delureni) îşi trage numele din limba protoromană şi înseamnă ‘‘umbră’’, ‘‘genune’’, ‘‘codrii întunecoşi’’.
Damiş îşi păstrează numele uşor alterat: Dameş, Damos, de origine traco-dacică.
Lorău este de origine românească autohtonă.
Ponoară denumire legată de formaţiunile carstice, izvoare subterane, peşteri, coline etc, specifică aspectul reliefului şi este de origine dacică.
Cele mai vechi sate atestate documentar sunt Beznea, Lorău, Valea Crişului, 1406, iar Bratca, Damiş, Ponoară, 1435.
În timpul feudalităţii maghiare, ţinutul comunei Bratca făcea parte din domeniul cetăţii Şinteu, vecinătatea Ocolului Borodului, atestat documentar pe la 1921-1924 ca o puternică formaţiune voievodală românească, care şi-a extins instituţia voievodală şi asupra satelor comunei Bratca.
În 1532, românii din ţinutul Borodului au fost ridicaţi la demnitatea de nobili, după care au urmat perioade tulburi în istoria locală, care au culminat în anul 1560 cu intrarea Bihorului sub stăpânire turcească. După 1792, zona a fost sub ocupaţie austriacă, timp în care s-au efectuat conscrierile, astfel în 1711, Bratca este amintită cu un număr de 5 familii, iar Beznea cu un număr de 10 familii.
Până în secolul al XIX-lea, locuitorii acestei sate au fost supuşi unor obligaţii tot mai mari faţă de
Austro-Ungaria.
In anul 1904, a izbucnit răscoala de la Aleşd, şi au loc mişcări ţărăneşti pe toată valea Crişului Repede.
Evenimentele istorice ce au urmat actului UNIRII de la 1 decembrie 1918, Primul Război Mondial a cuprins un număr mare de participanţi şi din rândul locuitorilor comunei Bratca soldându-se cu pierderi de vieţi omeneşti. Deasemenea şi al doilea Război Mondial şi-a cerut tributul de sânge din partea locuitorilor comunei Bratca.
------------------------------------------------------------------------------------------
Principalele căi de acces sunt:
Cu mijloace auto,
DJ764D, spre nord 8km, prin satul BEZNEA păna la şoseaua E60,
DJ764D , spre sud 50km de oraşul Beiuş, drum neasfaltat.
DJ108I Prin trece la E60 , din Tileagd, prin Chistag, Aştileu, Vadu Crişului, Şuncuiuş, Bratca, Bulz, Bucea E60.
Legătura centrului comunei, cu E60 se mai poate face şi pe drumuri săteşti, prin Beznea sau Valea Crişului, în zona turistică Piatra Craiului.
Cu trenul, pe calea ferată
CLUJ-
ORADEA, un traseu foarte pitoresc,( Bratca situându-se la 60km de Oradea şi la 90km de
CLUJ-NAPOCA),
Lungimea totală a drumurilor judeţene de pe teritoriul administrativ al com. Bratca este de 35 km, iar a celor comunale şi săteşti de peste 50 km.
Datele sunt actualizate pana in data de
10.08.2008 
